Aproape o sutã de ani au trecut de la premiera absolutã (1921, Viena) a operetei lui Kálmán Imre. Melodiile bine scrise, duetele amoroase combinate cu umor, oferã lucrãrii un farmec aparte.

Povestea începe în faţa unei loje a Teatrului de Operetã din Paris. Firul principal al intrigii se ţese în jurul relaţiei dintre Radjami, prinţul Indiei și o cântãreațã, Odette, a cãror poveste de dragoste este împiedicatã de obstacole politice. Pentru menţinerea pãcii dintre India şi Spania, moștenitorul tronului ar trebui sã se cãsãtoreascã cu o prinţesã spaniolã pe care nici mãcar nu o cunoaşte, însã prinţul nu renunţã la iubirea sa faţã de Odette. Pentru a preveni un rãzboi, ambasadorii ţãrilor în cauzã fac un plan prin care Radjami sã revinã în India. Acest lucru nu pare a putea fi realizat decât prin invitarea teatrului Odettei în orientul mijlociu, fapt ce îl va determina pe Radjami sã o urmeze. Cu toţii cãlãtorind pe acelaşi vapor situaţia se complicã datoritã faptului cã unii dintre admiratorii cântãreţei se îmbarcã şi ei cu aceeaşi destinaţie. Un singur lucru vã putem dezvãlui: cu certitudine, la sfârşitul poveştii va avea loc o cãsãtorie. Dar cine sunt mirele şi mireasa? Aceasta o vom afla împreunã pe puntea vaporului...

Despre compozitor

Kálmán Imre a fost unul dintre cei mai strãluciți compozitori de operetã ai tuturor timpurilor. S-a nãscut în 24 octombrie 1882 la Siófok în Ungaria și de mic a dorit sã se facã muzician. Nu a putut deveni concertist cum a visat, datoritã unei inflamații a articulațiilor, dar cu tenacitate și-a urmat talentul înscriindu-se la Academia de Muzicã din Budapesta unde a fost coleg cu Bartók și Kodály. Cu toate cã în academie compune sonate, poeme simfonice, cvartete, nici un editor nu era interesat de munca sa. Norocul însã i-a surâs când un impresar i-a comandat un cântec pentru o cântãreațã de estradã, iar Kálmán, dezamãgit și hotãrât sã renunțe la muzicã urmând sfatul tatãlui sãu sã devinã avocat, a scris o parodie, considerând-o creația sa de adio. Succesul a fost însã enorm, în câteva sãptãmâni acest cuplet satiric fiind popular în toatã Budapesta. Astfel se decide sã devinã compozitor de operetã. La prima sa operetã, Manevrele de toamnã, în 1908, s-au vândut într-o sãptãmânã toate biletele pentru cele 50 de spectacole iar la Viena s-a cântat de 300 de ori. De la București, la Viena și la Paris, operetele sale au cucerit lumea: Primașul (1912), Domnișoara Suzi (1912), Silvia (1915), Zâna carnavalului (1917), Fetița olandezã (1920), Baiadera (1921), Contesa Marița (1924), Prințesa circului (1926).

În 1938 Kálmán pãrãsește Viena, temporar se stabilește la Paris apoi la Zürich. În 1940 se hotãrãște sã emigreze definitiv la Hollywood, în America, unde scrie muzicã de film. Întorcându-se în Europa în 1949, mai scrie opereta Arizona Lady, și Marele Tenor publicate postum. La 70 de ani, în 1943, Kálmán Imre se stinge la Paris, bogat, iubit, adulat de publicul de operetã de pretutindeni, pânã astãzi.

Despre premierã

Repertoriul Operei Maghiare conține o mare varietate de operete, multe dintre ele reprezentate cu succes în fiecare stagiune. Premiera operetei Baiadera de Kálmán Imre este fãrã îndoialã un eveniment artistic important, și de mult așteptat de cãtre public. În întâmpinarea acestei dorințe a venit regizorul Gombár Annamária, al cãrei concepție regizoralã se axeazã pe ideea unitãții în diversitate. Povestea de iubire dintre prințul indian și cântãreața francezã proiectatã la intersecția dintre mai multe culturi – maghiarã, francezã, spaniolã, indianã – dorește sã surprindã, prin costume, scenografie, mișcare și muzicã, esența eternului uman.

Dramaturgul Moravetz Levente colaboreazã cu Opera Maghiarã încã din 1994 adaptând librete pentru mai multe dintre spectacole. Montarea operetei Baiadera i-a adus nostalgia copilãriei fiind prima sa experiențã muzicalã din viațã. Partitura și muzica i-au readus în memorie imaginea și amintirea bunicii, care fredona în diminețile petrecute în bucãtãrie ariile acesteia. Opereta este regina genurilor muzicale, de care, afirmã el, se poate apropia doar cu mare atenție. În libret se pot introduce modificãri doar în mãsura în care însãși compozitorul și le-ar fi putut imagina potrivite.

În concepția muzicalã a dirijoarei Incze G. Katalin, opereta Baiadera trebuie sã pãstreze parfumul și farmecul istoric din perioada numitã Belle Époque, a cãrei oglindã este opereta ca gen. Apropiindu-se de ideea de musical, în vogã la vremea aceea, dirijoarea introduce câteva „surprize” muzicale în proprie orchestrație, respectiv fragmente din alte operete ale lui Kálmán. Astfel ariile trec dintr-o operã într-alta ale compozitorului, prilej de bucurie pentru publicul ce cunoaște operele lui Kálmán.

Coregraful Antal József a creat o lume a mișcãrii care susține personajele, acțiunea, relațiile dintre caractere precum și diversitatea culturalã a operetei. Publicul poate recunoaște elemente de dans folcloric, dans de societate, dans contemporan într-o mișcare scenicã inspiratã, ce va conferi spectacolului o imagine nouã și proaspãtã.

În organizarea spațiului scenic Polgár Péter a pus accentul pe crearea unor forme clare, simple, un spațiu care poate sã fie în același timp clasic dar și bourgeois, impunãtor însã fãrã a deveni strident. Contrastele dintre roșu, negru și auriu dominã, anticul și minimalul respirã împreunã, apar din când în când momente care vorbesc de trecut, alãturi de elementele moderne. Atmosfera este atât indianã cât și europeanã, o lume care pãstreazã în ea varietatea, dominatã de somptuos și erotic.

Costumele create de designerul Ledenják Andrea pãstreazã linia europeanã a rochiilor elegante din anii 1920 și linia exoticã a hainelor spaniole în care dominã roșul, negrul, volanele și evantaiele combinate cu sari-urile indiene, costumele brodate, bogat colorate, turbanele și bijuteriile exotice care îmbogãțesc atmosfera. Stilul hainelor anilor`20 este completat prin multe accesorii, pãlãrii, mãnuși lungi, culori deschise, care cu machiaj și coafuri adecvate au menirea de a reânvia moda vremii. Costumele sunt create cu scopul de a susține povestea și de a o face cât mai accesibilã publicului.

Kálmán Imre

Traducere libret: Kolozsvári Andor, Kubinyi Ernõ 
Prelucrat de Moravetz Levente pentru Opera Maghiarã Cluj 

Dirijor: Incze G. Katalin

Radjami, prințul din Lahore ..................................................................Szabó Levente
Darimonde Odette..................................................................................Fülöp Tímea
St. Cloche Napóleon............................................................................Rétyi Zsombor
La Tourelle Fülöp ....................................................................................Ádám János
Marietta ....................................................................................................Hary Judit
Carambolina........................................................................................Barabás Zsuzsa
Pimpili....................................................................................................Plesa Róbert
Tárkány..................................................................................................Gergely Elek
Trebizende..........................................................................................Mányoki László
Hernandes Campuestos de Toro................................................................Varga Attila
Jayawant, India ....................................................................................Sándor Csaba

Johnson.............................................................................................Rigmányi István

Adjutantul lui Radjami ..........................................................................Gergely Arnold
Mixer ...................................................................................................Kerekes Mária

Fata cu flori ........................................................................................Popovici Zsófia
Lojier.................................................................................................Peti Tamás Ottó

Îngrijitorul casei lui Radjami ..................................................................Kovács Ferenc

Scenograf: Polgár Péter
Costume: Ledenják Andrea
Coregraf: Antal József
Concert-maestru: Barabás Sándor, Ferenczi Endre
Maestru de cor: Kulcsár Szabolcs
Corepetitor: Incze G. Katalin, Nagy Gergõ
Sufleur: Kondrát Bea
Regia tehnicã: Venczel Péter

Regia: Gombár Annamária