Joi în 14 aprilie, de la orele 18.30, Opera Maghiarã din Cluj vã dã întâlnire cu nemuritoarea operã Carmen de Georges Bizet. Compusã la sfârșitul vieții, dupã crearea a nu mai puțin de zece lucrãri dramatice care s-au jucat pe scenele lirice franceze, ”opera operelor” - dupã cum o numește cel mai înfocat admirator al ei, filozoful Nietzsche -, a întrunit un numãr mare de critici la premiera parizianã din 3 martie 1875. Subiectul, prelucrat de libretiștii Henri Meilhac si Ludovic Halévy dupa povestirea cu același nume de Prosper Merimée, a șocat. Atmosfera exoticã, senzualitatea nedisimulatã a personajului principal, finalul violent toate au ofensat morala burgheziei vremii. Au fost însã și voci care au apreciat opera Carmen la adevãrata sa valoare, printre ei Camille Saint-Saens și filozoful german amintit, care-i aduce un adevãrat elogiu în celebra sa carte ,,Cazul Wagner”. ,,Ieri am ascultat capodopera lui Bizet- vã vine sã credeți?-pentru a 20 a oarã” mãrturisea Nietzsche în debutul cãrții.
Bizet, a murit dupã trei luni de la premierã și nu a bãnuit notorietatea pe care o va cunoaște capodopera sa. ”Carmen” s-a nãscut din aliajul unor arii, coruri, interludii, scene de o intensã pasionalitate reflectând caracterul personajelor, situațiile dramatice, atmosfera. Carmen, o frumoasã și temperamentalã gitanã, îl va seduce pe Don Jose care, de dragul ei va pãrãsi cariera militarã și va deveni contranbandist. Va renunța și la iubita sa Micaela ce încearcã sã-l readucã pe calea cea bunã. Iubirea Carmencitei însã se va stinge la fel de iute cum s-a aprins, Escamillo, toreadorul devenind ținta urmãtoarei sale cuceriri. Don Jose rãnit, disperat, orbit de durere se va rãzbuna ucigând-o.
Pentru aceastã tragicã poveste Bizet a creat o muzicã de un exotism distinctiv iberic în pofida faptului cã nu a vizitat niciodatã Spania. Celebrele arii-dansuri Habanera, Seguidila contureazã temperamentul și pasionalitatea gitanei, în contrast cu aria Micaelei, în stilul bel canto-ului francez de grand opera. Aria cuceritorului toreador este un marș triumfãtor pe când personajul Don Jose are partiturã emoționalã extrem de complexã împletitã cu motivul apãsãtor al destinului implacabil. Capodopera lui Bizet a reușit sã pãtrundã în conștiința publicului de pretutindeni fiind astãzi printre primele trei cele mai populare opere ale lumii.
Bizet, a murit dupã trei luni de la premierã și nu a bãnuit notorietatea pe care o va cunoaște capodopera sa. ”Carmen” s-a nãscut din aliajul unor arii, coruri, interludii, scene de o intensã pasionalitate reflectând caracterul personajelor, situațiile dramatice, atmosfera. Carmen, o frumoasã și temperamentalã gitanã, îl va seduce pe Don Jose care, de dragul ei va pãrãsi cariera militarã și va deveni contranbandist. Va renunța și la iubita sa Micaela ce încearcã sã-l readucã pe calea cea bunã. Iubirea Carmencitei însã se va stinge la fel de iute cum s-a aprins, Escamillo, toreadorul devenind ținta urmãtoarei sale cuceriri. Don Jose rãnit, disperat, orbit de durere se va rãzbuna ucigând-o.
Pentru aceastã tragicã poveste Bizet a creat o muzicã de un exotism distinctiv iberic în pofida faptului cã nu a vizitat niciodatã Spania. Celebrele arii-dansuri Habanera, Seguidila contureazã temperamentul și pasionalitatea gitanei, în contrast cu aria Micaelei, în stilul bel canto-ului francez de grand opera. Aria cuceritorului toreador este un marș triumfãtor pe când personajul Don Jose are partiturã emoționalã extrem de complexã împletitã cu motivul apãsãtor al destinului implacabil. Capodopera lui Bizet a reușit sã pãtrundã în conștiința publicului de pretutindeni fiind astãzi printre primele trei cele mai populare opere ale lumii.
Georges Bizet
CARMEN
Libret de Henri Meilhac și Ludovic Halévy, dupã nuvela omonimã a lui Prosper Mérimée
Dirijor: Kulcsár Szabolcs (debut)
Carmen......................................................Iulia Merca
Don José....................................Pataki Adorján (debut)
Escamillo, bikaviador................................Fülöp Márton
Michaela.................................................Chiuariu Lívia
Zuniga, hadnagy.....................................Szilágyi János
Remendado, csempész................................Florin Pop
Dancaire, csempész..............................Kovács Ferenc
Frasquita......................................Covacinschi Yolanda
Mercedes.............................................Balázs Borbála
Morales, szakaszvezetõ..............Gergely Arnold (debut)
Scenografia și costume: Witlinger Margit
Coregraf: Valkay Ferenc
Concert-maestru: Barabás Sándor, Ferenczi Endre
Maestru de cor: Kulcsár Szabolcs
Corepetitor: Incze G. Katalin, Nagy Ibolya, Nagy Gergõ
Regia tehnicã: Gálffy Erzsébet
Sufleur: Kondrát Bea
Asistent de regie: Gombár Annamária
Regia: Ionel Pantea
CARMEN
Libret de Henri Meilhac și Ludovic Halévy, dupã nuvela omonimã a lui Prosper Mérimée
Dirijor: Kulcsár Szabolcs (debut)
Carmen......................................................Iulia Merca
Don José....................................Pataki Adorján (debut)
Escamillo, bikaviador................................Fülöp Márton
Michaela.................................................Chiuariu Lívia
Zuniga, hadnagy.....................................Szilágyi János
Remendado, csempész................................Florin Pop
Dancaire, csempész..............................Kovács Ferenc
Frasquita......................................Covacinschi Yolanda
Mercedes.............................................Balázs Borbála
Morales, szakaszvezetõ..............Gergely Arnold (debut)
Scenografia și costume: Witlinger Margit
Coregraf: Valkay Ferenc
Concert-maestru: Barabás Sándor, Ferenczi Endre
Maestru de cor: Kulcsár Szabolcs
Corepetitor: Incze G. Katalin, Nagy Ibolya, Nagy Gergõ
Regia tehnicã: Gálffy Erzsébet
Sufleur: Kondrát Bea
Asistent de regie: Gombár Annamária
Regia: Ionel Pantea
2016. Aprilie 14 ora 18.30