Premiera mondialã a operei Trubadurul a avut loc la 19 ianuarie, 1853, pe scena Teatro Apollo din Roma, opera înregistrând încã din prima searã, un succes fulminant.
Deşi în centru atenţiei se aflã triunghiul Manrico – Leonora – De Luna, eroina principalã rãmâne... Azucena. Ea este cheia tuturor faptelor şi întâmplãrilor, deţinãtoarea adevãrului suprem, la care ajungem graţie unei muzici deosebite, unor arii ('Di due figli vivea padre beato', 'Il balen del suo sorriso', 'D' amor sull' ali rosee'...), duete ('Mal reggendo', 'Ai nostri monti ritorneremo'...), terţete ('Di geloso amor sprezzato', 'Prima che d' altri vivere'), coruri, toate memorabile.
Autorul dramei care stã la baza operei lui Verdi, Antonio Garcia Gutierrez (1813 – 1884) este considerat lider al mişcãrii romantice din Spania, cu rol important între dramatiştii iberici ai secolului al XIX-lea. Abandoneazã studiile medicale din cauze obiective, se dedicã literaturii, lucrând în cadrul redacţiei Revista Espanola. Editorul Juan Grimaldi îi acceptã piesa El Trovador (1835), actorii Teatrului de la Cruz refuzând prezentarea acesteia! Un an mai târziu însã, în 1836, Gutierrez va avea succes, piesa vãzând luminile rampei pe scena Teatro del Principe de la Madrid, 1 martie.
Un alt capitol important al activitãţii sale îl reprezintã diplomaţia, calitate în care a reprezentat Spania în ţãri precum Anglia, Franţa, elveţia, Cuba şi Mexic. Revin la activitatea literarã, Antonio Garcia Gutierrez lãsând posteritãţii peste 60 de opere, de valori inegale e adevãrat. Îl reprezintã în timp El Trovador (1835), Simon Bocanegra (1843), Rãzbunarea catalanã (1864), primele douã devenind surse de inspiraţie pentru libretişti, dar şi pentru Verdi.
Salvadore Cammarano (1801 – 1852) a fost unul dintre libretiştii importanţi ai secolului XIX, autor a nu mai puţin de 48 de librete pentru operã! Un numãr semnificativ din punct de vedere cantitativ, nu toate rezistând timpului.
A scris pentru compozitorii Saverio Mercadante, Giovanni Pacini, Achille Peri, Vincenzo Battista, Federico Ricci, Egisto Vignozzi, Giuseppe Staffa, Gaetano Donizetti, Verdi. Rezistã timpului, cu brio, 'Lucia di Lammermoor', 'Luisa Miller', 'Il trovatore'. Dintre titlurile mai sus amintite sunt rar, rar de tot puse în scenã 'Roberto Devereux', 'Alzira', 'La bataglia di Legnano'.
Demostene Şofron
Deşi în centru atenţiei se aflã triunghiul Manrico – Leonora – De Luna, eroina principalã rãmâne... Azucena. Ea este cheia tuturor faptelor şi întâmplãrilor, deţinãtoarea adevãrului suprem, la care ajungem graţie unei muzici deosebite, unor arii ('Di due figli vivea padre beato', 'Il balen del suo sorriso', 'D' amor sull' ali rosee'...), duete ('Mal reggendo', 'Ai nostri monti ritorneremo'...), terţete ('Di geloso amor sprezzato', 'Prima che d' altri vivere'), coruri, toate memorabile.
Autorul dramei care stã la baza operei lui Verdi, Antonio Garcia Gutierrez (1813 – 1884) este considerat lider al mişcãrii romantice din Spania, cu rol important între dramatiştii iberici ai secolului al XIX-lea. Abandoneazã studiile medicale din cauze obiective, se dedicã literaturii, lucrând în cadrul redacţiei Revista Espanola. Editorul Juan Grimaldi îi acceptã piesa El Trovador (1835), actorii Teatrului de la Cruz refuzând prezentarea acesteia! Un an mai târziu însã, în 1836, Gutierrez va avea succes, piesa vãzând luminile rampei pe scena Teatro del Principe de la Madrid, 1 martie.
Un alt capitol important al activitãţii sale îl reprezintã diplomaţia, calitate în care a reprezentat Spania în ţãri precum Anglia, Franţa, elveţia, Cuba şi Mexic. Revin la activitatea literarã, Antonio Garcia Gutierrez lãsând posteritãţii peste 60 de opere, de valori inegale e adevãrat. Îl reprezintã în timp El Trovador (1835), Simon Bocanegra (1843), Rãzbunarea catalanã (1864), primele douã devenind surse de inspiraţie pentru libretişti, dar şi pentru Verdi.
Salvadore Cammarano (1801 – 1852) a fost unul dintre libretiştii importanţi ai secolului XIX, autor a nu mai puţin de 48 de librete pentru operã! Un numãr semnificativ din punct de vedere cantitativ, nu toate rezistând timpului.
A scris pentru compozitorii Saverio Mercadante, Giovanni Pacini, Achille Peri, Vincenzo Battista, Federico Ricci, Egisto Vignozzi, Giuseppe Staffa, Gaetano Donizetti, Verdi. Rezistã timpului, cu brio, 'Lucia di Lammermoor', 'Luisa Miller', 'Il trovatore'. Dintre titlurile mai sus amintite sunt rar, rar de tot puse în scenã 'Roberto Devereux', 'Alzira', 'La bataglia di Legnano'.
Demostene Şofron
Giuseppe Verdi
IL TROVATORE
Operã în douã pãrți
Dirijor: Kulcsár Szabolcs
Contele Luna....................................... Fülöp Márton
Leonora................................................Egyed Apollónia
Azucena...............................................Veress Orsolya
Manrico.................................................Hector Lopez-Mendoza
Ferrando.................................................Szilágyi János
Ines........................................................Mányoki Mária
Ruiz.......................................................Rétyi Zsombor
Bãtrân....................................................Mányoki László
Vestitor...................................................Rigmányi István
Scenograf: Venczel Attila
Costume: Ledenják Andrea
Mişcare scenicã: Jakab Melinda
Maestru de cor: Kulcsár Szabolcs
Asistent regie: Venczel Péter
Regia: Szabó Jenõ
IL TROVATORE
Operã în douã pãrți
Dirijor: Kulcsár Szabolcs
Contele Luna....................................... Fülöp Márton
Leonora................................................Egyed Apollónia
Azucena...............................................Veress Orsolya
Manrico.................................................Hector Lopez-Mendoza
Ferrando.................................................Szilágyi János
Ines........................................................Mányoki Mária
Ruiz.......................................................Rétyi Zsombor
Bãtrân....................................................Mányoki László
Vestitor...................................................Rigmányi István
Scenograf: Venczel Attila
Costume: Ledenják Andrea
Mişcare scenicã: Jakab Melinda
Maestru de cor: Kulcsár Szabolcs
Asistent regie: Venczel Péter
Regia: Szabó Jenõ
2014. Octombrie 23 ora 18:30
2017. Februarie 23 ora 18.30
2017. Februarie 23 ora 18.30