Spectacolul Háry János, regia: Emese Szabó, dirijor: Szabolcs Kulcsár se va juca duminicã, 24 mai, ora 17.00. Biletele pot fi achiziţionate de la casa de bilete a Operei Maghiare Cluj (tel. 0371395790), între ora 16.30-19.00 .
Superficial, tema piesei Háry János de Zoltán Kodály este seria incredibilã a unor fapte eroice din cãtãnia unui țãran ungur bãtrân. Cu toate acestea, sunt lucruri mai însemnate la mijloc. Istoricul de muzicã englez, Edward J. Dent recunoaște acest fapt, când la o decadã dupã premiera absolutã a piesei (6 octombrie 1926, Budapesta) scrie dupã vizionarea spectacolului, cã Háry este o enigmã, una lesne de înțeles, dar greu de descifrat. Umor, satirã și încãrcãturã subliminalã, și toate la un loc.
Faptul cã operele scenice ale lui Kodály nu intrã exact în categoria operei, se explicã prin alegerea subiectului acestora. Caracterele țãrãnești autentice prezentate pe scena compozitorului pot grãi doar prin glasul lor specific, și anume cel al cântecului popular. Iar prin forma sa scurtã, solidã și rotundã, cântecul popular este o piesã muzicalã încheiatã. Poate fi vorba deci doar de un libret, un text care sã suporte, mai bine spus sã cearã asemenea forme muzicale. Aceastã piesã așadar nu are nevoie de soluțiile formale ale operei. Cu toate cã cunoaște tehnica dicursului muzical, Kodály nu are nevoie de el, așadar nu îl utilizeazã pe scenã. El nu se atașeazã de un gen anume, ci cautã forma potrivitã mesajului sãu. Libretul ,,Háry” s-a dovedit a fi exact aceastã formã.
De îndatã ce Háry vorbește, ,,începe povestea”. El nu este doar un simplu caracter de gen, un miles gloriosus ungur: este fantezia maghiarã creatoare de povești, întruchipatã. Háry nu minte, ci viseazã povești. Un poet adevãrat. Vorbește despre lucruri care nu s-au întâmplat, el însã le-a trãit – sunt așadar mai reale decât lumea din jur.
Cântecele personajelor provin, fiecare, din folclorul tradițional maghiar, pot fi auzite și azi în satele din apropiere. Niște nestemate, eu doar le-am înșirat. Dupã câte știu, este prima oarã când tezaurul muzical al poporului maghiar se pune în valoare pe scena Operei Naționale. (1926, Zoltán Kodály: Retrospectivã)
În distribuţie: Árpád Sándor, Apollónia Egyed, Mária Molnár, János Ádám, Enikõ Pataki, Lóránt Madarász, János Szilágyi, Elek Gergely, Zsombor Rétyi, Éva Ádám, Tímea Fülöp
Scenografie: Ralph Zeger
Costume: Emese Szabó
Coregraf: Melinda Jakab
