- Cuvânt înainte din partea conducãtorului

Scurt istoric al instituției, de la înființare pânã în prezent

În anul 1792 a fost înființat primul teatru din Cluj, fiind cel mai vechi teatru permanent de limbã maghiarã, care este în mãsurã sã asigure condiții tehnice corespunzãtoare genului de operã, având și fosã pentru orchestrã. Datoritã renumitei soprane D-na Déry-Széppataki Róza care între anii 1823-1827 se angajeazã la Cluj, repertoriul inițial se îmbogãțește treptat cu operele lui Daniel Auber, Vincenzo Bellini, Gaetano Donizetti, Gioacchino Rossini, Franz Weber și Wolfgang Amadeus Mozart. Este de menționat, cã scena clujeanã prezintã operele epocii la scurt timp dupã premiera lor mondialã, ținînd pas cu evenimentele artistice europene. Peste puțin timp, în stagiunea 1859-1860 apare la Cluj un gen nou muzical: opereta, câștigând popularitate sporitã în defavoarea operei. La începutul noului veac teatrul are în repertoriu cele mai de seamã opere și operete care figureazã în repertoriul marilor scene lirice.
La începutul secolului XX însã aduce schimbãri și în teatru: clãdirea nu mai face fațã cerințelor tehnicilor noi de scenã, sala de spectacole devine șubredã, astfel este sortitã demolãrii. Se începe o construcție nouã, modernã în baza proiectelor cunoscuților arhitecți austrieci Fellner și Helmer. În aceastã clãdire azi își desfãșoarã activitatea Teatrul Național și Opera Românã din Cluj.
În 1910 își deschide porțile a doua scenã pe malul Someșului, inițial conceputã sã gãzduiascã reprezentații în timpul verii. Dupã primul rãzboi mondial trupa teatrului de limbã maghiarã s-a mutat în acest edificiu.
O erã nouã constituie perioada între anii 1905-1932 în care ansamblul este condus de admirabilul om de teatru dr. Janovics Jenõ, figurã marcantã a scenei clujene, care pe lângã piesele de teatru (prozã) coopteazã în repertoriul existent balete, opere, operete și alte piese muzicale de Giacomo Puccini, Gioacchino Rossini, Pietro Mascagni, Richard Wagner, Johann Strauss, Lehár Ferenc și alții.
Decretul nr. 391 din 1948 prevede scindarea Teatrului Maghiar de Stat de Opera Maghiarã de Stat, „...în același condițiuni în care funcționeazã Opera de Stat din București, vor funcționa și Operele de Stat din Cluj și Timișoara, precum și Opera Maghiarã de Stat din Cluj.” Noul cadru juridic asigurã posibilitatea lãrgirii repertoriului, ceea ce a fost realizat momentul respectiv au fost deja îndeplinite toate condițiile – artistice, tehnice și muzicale – necesare prezentãrii spectacolelor de operã, operetã și balet. În urmãtoarele decenii au fost prezentate numeroase creații importante ale literaturii muzicale internaționale și maghiare, opere, operete și spectacole de balet, dintre care amintim numai câteva: Rigoletto, Traviata, Nabucco, Otello, Aida, Don Carlos, Attila, Falstaff (Giuseppe Verdi), Carmen (Georges Bizet), Madama Butterfly, Boema, Tosca Îl trittico (Giacomo Puccini), Flautul fermecat, Don Giovanni, Nunta lui Figaro, Rãpirea din serai (W. A. Mozart), I pagliacci (Ruggiero Leoncavallo), Cavaleria rusticana (Pietro Mascagni), Don Pasquale, Lucia di Lammermoor (Gaetano Donizetti), Háry János, Șezãtoare la secui (Kodály Zoltán), Bánk bán, Hunyadi László, Brankovics György, Sarolta (Erkel Ferenc), Castelul prințului Barbã Albastrã (Béla Bartók), János vitéz (Kacsoh Pongrác), Baronul țiganilor, Liliacul (Johann Strauss), Silvia, Contesa Maritza (Kálmán Imre), Magnatul Miska (Szirmai Albert), Bal la Savoy (Ábrahám Pál), Spãrgãtorul de nuci (P. I. Ceaikovski), Giselle (Adolphe Adam), Cenușãreasa (Serghei Prokofiev), Prințul cioplit din lemn, Mandarinul miraculos (Béla Bartók).

În temeiul prevederilor Hotãrârii Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii și Identitãții Naționale, cu modificãrile și completãrile ulterioare instituția funcționeazã în subordinea Ministerului Culturii și Identitãții Naționale ca instituție publicã de spectacole sau concerte, precum și desfãșurarea activitãții de impresariat artistic, cu modificãrile și completãrile ulterioare.
Finanțãrile instituției se realizeazã din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii și Identitãții Naționale.

- misiunea instituției și responsabilitãți
Punctele-cheie ale misiunii formulate ale Operei Maghiare din Cluj  sunt :
- necesitatea promovãrii culturii naționale maghiare: în perioada avutã în vedere, la Opera Maghiarã din Cluj a avut loc în fiecare an cel puțin o premierã cu o creație semnatã de un compozitor maghiar: „Prințesa circului” de Kálmán Imre (2011), „Báthory Erzsébet” de Szomor György și „Șezãtoare la secui” de Kodály Zoltán (2012), „Undeva în Europa” de Dés László (2013), “Byzantium” de Selmeczi György (2014), „Háry János” de Kodály Zoltán, „Baiadera” de Kálmán Imre (2015), „Dragoste de țigan” de Ferenc Lehár, „Magnatul Miska”, de Kálmán Imre (2016), „Salvarea lui Béla” de József Ruzitska, „Prințul Pikkó” de György Orbán și „Cavalerul mãicii Domnului” de György Selmeczi (2017).
- prezentarea spectacolelor de opere clasice aparținând compozitorilor maghiari dar și literaturii - muzicale universale, alãturi de operele compozitorilor contemporani: între 2014 și 2016, au fost prezentate la Opera Maghiarã din Cluj creații unor renumiți compozitori clasici cum ar fi Gioachino Rossini, Gaetano Donizetti, W. A. Mozart, Giuseppe Verdi, Richard Wagner, Camille Saint-Saëns sau Felix Mendelssohn-Bartholdy, precum și creațiile compozitorilor contemporani: Selmeczi György, Dés László, Tóth Péter etc.
- spectacole de operã, operetã și balet prezentate nu numai la sediul instituției dar și cu ocazia organizãrii turneelor în diferite orașe din Transilvania, și popularizarea muzicii clasice și moderne: în perioada 2011-2017, Opera Maghiarã din Cluj a prezentat în fiecare an câte un spectacol de operã la Târgu-Mureș, ocazional având loc și turnee în alte orașe din țarã, cum ar fi Sfântu Gheorghe sau Miercurea Ciuc.
- lansarea proiectelor de anvergurã naționalã (diferite premiere de operã, operetã, concerte, etc.) cu participarea unor artiști invitați din țarã și din strãinãtate.
- contribuția pe care trebuie sã o aducã la obiectivele guvernãrii și la obiectivele asumate de România
Conform Regulamentului de Organizare și funcționare al instituției, aprobat prin O.M.C. nr. 2623/04.10.2010, obiectivele instituției sunt:
a) susținerea de spectacole de operã, operetã și balet, în țarã și în strãinãtate;
b) asigurarea unui cadru favorabil creației și difuzãrii spectacolului în cele mai bune condiții;
c) favorizarea accesului unui numãr cât mai mare de spectatori la reprezentațiile operei;
d) sprijinirea creației muzicale și interpretative românești și maghiare autohtone și externe, asigurând valorificarea scenicã a acesteia pentru publicul maghiar;
e) fundamentarea și desãvârșirea unui profil propriu, în acord cu statutul de operã maghiarã, în conformitate cu proiectul de management;
f) stimularea și ocrotirea afirmãrii personalitãților artistice din domeniul artelor spectacolului;
g) menținerea unui public tânãr în vederea îmbunãtãțirii indicatorilor de consum cultural la nivel local și național;
h) dezvoltarea de acțiuni culturale care sã depãșeascã barierele lingvistice în favoarea unei opere opere de artã consideratã ca instrument unificator între diferite națiuni/etnii;
i) pãstrarea imaginii pozitive în rândul specialiștilor și a comunitãții maghiare;
j) participarea la spectacole organizate în colaborare cu alte instituții artistice;
k) realizarea de proiecte cultural-artistice cu artiști și instituții din țarã și strãinãtate;
l) efectuarea de turnee și deplasãri în țarã și strãinãtate;
m) realizarea și prezentarea de spectacole de operã, operetã, și spectacole de balet și a unor recitaluri din patrimoniul muzical național și universal;
n) promovarea creației muzicale și interpretative românești, maghiare autohtone și externe, încurajarea tinerelor talente din România și din strãinãtate
o) instaurarea și cultivarea unui climat artistic superior
p) promovarea artei românești, maghiare și universale, în lume, în vederea dezvoltãrii și menținerii unei imagini pozitive a României în Europa