Pentru instituţia condusã de Szép Gyula, urmeazã o nouã producţie la János vitéz/Ion cel Viteaz, lucrare a compozitorului Kacsóh Pongrác (15 decembrie, 1873-16 decembrie, 1923), operã cu o vechime apreciabilã deja pe scena Operei Maghiare din Cluj-Napoca.
Kacsóh Pongrác şi-a terminat studiile la Universitatea ,,Franz Iosif”/actuala Universitatea ,,Babeş-Bolyai” din Cluj, în 1896, unde a şi obţinut titlul de doctor în fizicã cu summa cum laude. A fost şi studentul Conservatorului de Muzicã din Cluj, în cadrul cãruia a urmat cursurile de pian şi flaut.
Și-a desfãșurat activitatea profesionalã pe trei mari paliere, al fizicii, al matematicii, și al muzicii. Este cel care a redactat publicaţia de specialitate Lumea muzicii, fiind printre primii, suntem în anul 1904, care au recunoscut importanţa activitãţii componistice a tânãrului, pe atunci, Bartók Béla. Tot în 1904 compune singspiel-ul János vitéz, a cãrui premierã are loc la Budapesta, 18 noiembrie 1904, pe scena Teatrului Regal. A deţinut funcţii de conducere mai ales în lumea muzicalã, de amintit fiind directoratele Corului Capitalei, cel al Uniunii Corale Naţionale, dar şi al Uniunii Naţionale a Muzicienilor.
Compozitorului Kacsóh Pongrác îi datorãm lucrãri precum János vitéz, Csipkerózsa/Trandafirul sãlbatic (1904), Rákóczi (1906), Mary-Anne (1908), Dorothy (1929), cea mai cunoscutã rãmânând, totuși, János vitéz. Kacsóh Pongrác a compus muzica multor filme, putând fi amintite ,,Golddigger” (1914, regia Kertész Mihály/cunoscut mai bine sub numele de Michael Kurtiz), Lavinia (1921, regia Balogh Béla), plus trei producţii John the Hero (1916/regia Illes Eugen; 1924/regia Alfred Deesy; 1934/regia Gáll Béla).
Libretiştii Heltai Jenõ şi Bakonyi Károly au avut drept sursã de inspiraţie pentru singspiel-ul compozitorului Kacsóh Pongrác, poemul epic János vitéz de Petõfi Sándor, scris în 1845 (poem de amplã respiraţie, 27 de capitole, 370 de strofe; poem romantic cu elemente folclorice, în al cãrui prim-plan se aflã imaginea erosului popular; avem de-a face cu eroul nu numai harnic, ci şi viteaz, inteligent, întruchipare a ideii de libertate),sursã de inspiraţie nu numai pentru muzicã, ci şi pentru film, amintind aici producţia cu János vitéz, desene animate, primul film de acest gen în Ungaria, 1973. Pe scena Operei Maghiare din Cluj-Napoca se joacã stagiune de stagiune, din anul 1905 pânã în zilele noastre! Ar fi de amintit în acest context şi numele a trei regizori care s-au aplecat asupra operei János vitéz, mã refer la Szinberger Sándor, Dehel Gábor, Szabó Emese, pãstrând regretul de a nu-i putea aminti pe toţi. Cu merite egale în pãstrarea spiritualitãţii operei şi a eroului care este János vitéz.
Demostene Şofron
