Premiera din decembrie a baletului Visul unei nopţi de varã creat de coregrafa Melinda Jakab a fost un succes de mare anvergurã. Publicul a umplut sala Operei Maghiare, biletele fiind epuizate încã de la primele ore. Iubitorii genului, şi a frumosului artistic, sunt invitaţi la ce-a de-a doua reprezentaţie a acestui spectaculos balet, luni, în data de 19 ianuarie 2015, de la ora 19.
Veţi putea savura o feerie muzicalã şi vizualã în care elemente de balet neoclasic şi contemporan se împletesc fericit pentru a da viaţã celebrelor personajelor lui William Shakespeare, personaje ce au înflãcãrat imaginaţia lui Felix Mendelsohn-Bartholdy pentru a crea nemuritoarea muzicã de scenã la Visul unei nopţi de varã.
Acţiunea se petrece pe trei planuri: cel de basm al viselor, zânelor, spiriduşilor şi povestea îndrãgostiţilor, respectiv întâmplãrile hazlii ale comedianţilor. Personajele principale din visul unei nopţi de varã se pregãtesc sã-şi jure credinţã unul altuia pentru toatã viaţa dar înainte de noaptea nunţii trebuie sã se confrunte cu toate temerile şi dorinţele de care, pe timpul zilei, nu sunt conştienţi. Pãdurea reprezintã “locul de joacã” al subconştientului, unde personajele pot sã facã tot ceea ce la lumina zilei nu au curajul sã facã. Este locul conflictelor, al contradicţiilor, al lucrurilor cu mai multe sensuri, locul tuturor posibilitãţilor. Dacã credem ceea ce ne spune titlul, toatã acţiunea se petrece în visul personajelor. Totuşi, în calitate de public, percepem lucrurile ca fiind reale, deci nu ne îndoim de existenţa zânelor. Iar dacã este aşa: Cine viseazã? Personajele sau noi? (coregraf Jakab Melinda)
Uvetura Visul unei nopţi de varã a fost compusã când Mendelsohn era destul de tânãr, la 17 ani, şi audiind-o putem spune cã a fost un copil minune. Uvertura începe cu acorduri care se deschid ca niște porți, dezvãluind o lume de basm, ușor, plutitor, cu blândețe. Muzica lui Mendelssohn oferã introspecție în aceastã lume etericã, plinã de culori și dinamism. Câțiva ani mai târziu. Mendelssohn completeazã uvertura cu alte teme iar în 1843 terminã și muzica de scenã la piesa lui Shakespeare. Materialul muzical al acestui spectacol de balet se formeazã din aceastã muzicã de scenã şi din alte compoziții ale lui Mendelssohn (simfonii, uverturi), din citate scurte de Ceaikovski și din efecte sonore moderne ( dirijor Jankó Zsolt).
În piesã se contureazã douã lumi paralele, iar decorul spectacolului se bazeazã pe acest lucru. Una este lumea realã, caracterizatã prin sisteme, reguli și constrângeri. Perechea acesteia ar fi o lume a viselor, imperiul creaturilor instinctive, care trãiesc în libertate completã. De asemenea dansul, coregrafia și decorul sugereazã o lume haoticã, numitã sistem, din care dacã reușim sã ieșim, putem descoperi frumosul în mod nesistematic (Venczel Attila, scenograf)
Veţi putea savura o feerie muzicalã şi vizualã în care elemente de balet neoclasic şi contemporan se împletesc fericit pentru a da viaţã celebrelor personajelor lui William Shakespeare, personaje ce au înflãcãrat imaginaţia lui Felix Mendelsohn-Bartholdy pentru a crea nemuritoarea muzicã de scenã la Visul unei nopţi de varã.
Acţiunea se petrece pe trei planuri: cel de basm al viselor, zânelor, spiriduşilor şi povestea îndrãgostiţilor, respectiv întâmplãrile hazlii ale comedianţilor. Personajele principale din visul unei nopţi de varã se pregãtesc sã-şi jure credinţã unul altuia pentru toatã viaţa dar înainte de noaptea nunţii trebuie sã se confrunte cu toate temerile şi dorinţele de care, pe timpul zilei, nu sunt conştienţi. Pãdurea reprezintã “locul de joacã” al subconştientului, unde personajele pot sã facã tot ceea ce la lumina zilei nu au curajul sã facã. Este locul conflictelor, al contradicţiilor, al lucrurilor cu mai multe sensuri, locul tuturor posibilitãţilor. Dacã credem ceea ce ne spune titlul, toatã acţiunea se petrece în visul personajelor. Totuşi, în calitate de public, percepem lucrurile ca fiind reale, deci nu ne îndoim de existenţa zânelor. Iar dacã este aşa: Cine viseazã? Personajele sau noi? (coregraf Jakab Melinda)
Uvetura Visul unei nopţi de varã a fost compusã când Mendelsohn era destul de tânãr, la 17 ani, şi audiind-o putem spune cã a fost un copil minune. Uvertura începe cu acorduri care se deschid ca niște porți, dezvãluind o lume de basm, ușor, plutitor, cu blândețe. Muzica lui Mendelssohn oferã introspecție în aceastã lume etericã, plinã de culori și dinamism. Câțiva ani mai târziu. Mendelssohn completeazã uvertura cu alte teme iar în 1843 terminã și muzica de scenã la piesa lui Shakespeare. Materialul muzical al acestui spectacol de balet se formeazã din aceastã muzicã de scenã şi din alte compoziții ale lui Mendelssohn (simfonii, uverturi), din citate scurte de Ceaikovski și din efecte sonore moderne ( dirijor Jankó Zsolt).
În piesã se contureazã douã lumi paralele, iar decorul spectacolului se bazeazã pe acest lucru. Una este lumea realã, caracterizatã prin sisteme, reguli și constrângeri. Perechea acesteia ar fi o lume a viselor, imperiul creaturilor instinctive, care trãiesc în libertate completã. De asemenea dansul, coregrafia și decorul sugereazã o lume haoticã, numitã sistem, din care dacã reușim sã ieșim, putem descoperi frumosul în mod nesistematic (Venczel Attila, scenograf)
Am încercat sã concep costumul protagoniştilor astfel încât sã se potriveascã nu numai cu concepția de bazã, dar și cu coregrafia, sã fie practic și comod Cei care cunosc spectacolul știu deja, cã este vorba de douã lumi opuse. Pãdurea este lumea visurilor, în care care regele și regina- zânã sunt îmbrãcaţi în haine pictate și decorate cu mâna. Costumele îndrãgostiților sunt greceşti, de inspirație romanticã, fãcute din materiale moi și grațioase. În opinia mea baletul este foarte spectaculos, descoperind spectatorilor un basm cu zâne complex şi actual( Ledenják Andrea, designer de costume)
În distribuţie: Cîmpean Rareş, Bogoi Viorica, Cãtãlin Filip, Kálmán Róbert, Oprean Simina, Tõkés Ioana, Ianc Florin, Bob Dan, Ciocan Raul, Popa Andrea, Székely Dániel, Hosu Sergiu, Raţiu Camelia, Katrinecz Erika, Pop Radu Valentin, Maja Liliana, Popescu Laurenţiu, Preda Sever, Timofte Daniela, Barabás Júlia, Göllner Delia, Cristea Diana
Cu participarea orchestrei şi ansamblului de balet al Operei Maghiare Cluj, a elevilor Liceului de Coregrafie şi Artã Dramaticã "Octavian Stroia" şi a Studioului de Dans Katrinecz Erika
Dirijor: Jankó Zsolt
Decoruri: Venczel Attila
Costume: Ledenják Andrea
Dramaturg: Alexandra Felseghi
Concert maestru: Barabás Sándor, Ferenczi Endre
Regia tehnicã: Gálffy Erzsébet
Asistent regie: Cîmpean Rareş
Regia şi coregrafia: Jakab Melinda
Cu participarea orchestrei şi ansamblului de balet al Operei Maghiare Cluj, a elevilor Liceului de Coregrafie şi Artã Dramaticã "Octavian Stroia" şi a Studioului de Dans Katrinecz Erika
Dirijor: Jankó Zsolt
Decoruri: Venczel Attila
Costume: Ledenják Andrea
Dramaturg: Alexandra Felseghi
Concert maestru: Barabás Sándor, Ferenczi Endre
Regia tehnicã: Gálffy Erzsébet
Asistent regie: Cîmpean Rareş
Regia şi coregrafia: Jakab Melinda
galerie
