Printez si imaginile

János vitéz, de la Petõfi Sándor la Kacsóh Pongrác

2019-05-12


Libretiºtii Heltai Jenõ ºi Bakonyi Károly au avut drept sursã de inspiraþie pentru singspiel-ul compozitorului Kacsóh Pongrác

Pentru instituþia condusã de Szép Gyula, urmeazã o nouã producþie la János vitéz/Ion cel Viteaz, lucrare a compozitorului Kacsóh Pongrác (15 decembrie, 1873-16 decembrie, 1923), operã cu o vechime apreciabilã deja pe scena Operei Maghiare din Cluj-Napoca. 

Kacsóh Pongrác ºi-a terminat studiile la Universitatea ,,Franz Iosif”/actuala Universitatea ,,Babeº-Bolyai” din Cluj, în 1896, unde a ºi obþinut titlul de doctor în fizicã cu summa cum laude. A fost ºi studentul Conservatorului de Muzicã din Cluj, în cadrul cãruia a urmat cursurile de pian ºi flaut. 

Și-a desfãșurat activitatea profesionalã pe trei mari paliere, al fizicii, al matematicii, și al muzicii. Este cel care a redactat publicaþia de specialitate Lumea muzicii, fiind printre primii, suntem în anul 1904, care au recunoscut importanþa activitãþii componistice a tânãrului, pe atunci, Bartók Béla. Tot în 1904 compune singspiel-ul János vitéz, a cãrui premierã are loc la Budapesta, 18 noiembrie 1904, pe scena Teatrului Regal. A deþinut funcþii de conducere mai ales în lumea muzicalã, de amintit fiind directoratele Corului Capitalei, cel al Uniunii Corale Naþionale, dar ºi al Uniunii Naþionale a Muzicienilor. 

Compozitorului Kacsóh Pongrác îi datorãm lucrãri precum János vitéz, Csipkerózsa/Trandafirul sãlbatic (1904), Rákóczi (1906), Mary-Anne (1908), Dorothy (1929), cea mai cunoscutã rãmânând, totuși, János vitéz. Kacsóh Pongrác a compus muzica multor filme, putând fi amintite ,,Golddigger” (1914, regia Kertész Mihály/cunoscut mai bine sub numele de Michael Kurtiz), Lavinia (1921, regia Balogh Béla), plus trei producþii John the Hero (1916/regia Illes Eugen; 1924/regia Alfred Deesy; 1934/regia Gáll Béla). 

Libretiºtii Heltai Jenõ ºi Bakonyi Károly au avut drept sursã de inspiraþie pentru singspiel-ul compozitorului Kacsóh Pongrác, poemul epic János vitéz de Petõfi Sándor, scris în 1845 (poem de amplã respiraþie, 27 de capitole, 370 de strofe; poem romantic cu elemente folclorice, în al cãrui prim-plan se aflã imaginea erosului popular; avem de-a face cu eroul nu numai harnic, ci ºi viteaz, inteligent, întruchipare a ideii de libertate),sursã de inspiraþie nu numai pentru muzicã, ci ºi pentru film, amintind aici producþia cu János vitéz, desene animate, primul film de acest gen în Ungaria, 1973. Pe scena Operei Maghiare din Cluj-Napoca se joacã stagiune de stagiune, din anul 1905 pânã în zilele noastre! Ar fi de amintit în acest context ºi numele a trei regizori care s-au aplecat asupra operei János vitéz, mã refer la Szinberger Sándor, Dehel Gábor, Szabó Emese, pãstrând regretul de a nu-i putea aminti pe toþi. Cu merite egale în pãstrarea spiritualitãþii operei ºi a eroului care este János vitéz
Demostene ªofron 


Printeaza